Sonet în alb — La moara lui Felix

Tresar în alb tăcutele zăpezi Primind lumina cu uimire castă, Când curge alb imaginea fantastă Din tolba grea a scurtelor amiezi. Cu alb pictează primăveri pe coastă Când pun dantele-n pomii din livezi, Şi-apoi în ţipăt alb zvâcnesc în iezi Şi-n laptele pe care îl adastă. Cu alb nuntit, izvor de puritate, E şi […]

via Sonet în alb — La moara lui Felix

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s